luni, 28 noiembrie 2011

privesc..

Si stau,privesc
Si contemplez iubirea..
Dar iubirea nu ma vrea
Ma'nvart in cerc aiurea..

Si ma framanta gandul nemuririi!
Dar nemurirea'i seaca fara cineva
Ma iau de par si tip turbat!
In mintea mea..

M'apasa strasnic o idee
E acolo,pusa undeva..
Desi nu vad ce am facut
Dar cheia,cert e,s-a pierdut

Ma fac ca scriu..
Sau scriu ce fac..
Si litera se contureaza..
In timp ce mintea-mi explodeaza
In mii de cioburi sfaramate

Cuprind un tot,
Sau poate'ncerc..
Sa ma'nteleg pe mine..
Ma lupt cu greu si merg in cerc
Si nu'l gasesc pe sine..

Si dus de val,m-am saturat!
Sa ratacesc aiurea..
Inot nebun si apucat..
Sa imi gasesc pasiunea..

                                                candva..intr-un loc..mai incolo..

vineri, 25 noiembrie 2011

Si totusi..in ce se masoara viata?..

Si totusi..in ce se masoara viata?..

si viata.. e ceva mai mult decat ceea ce cautam noi..ceva mai mult decat lucrurile la care ne-am astepta..
viata..e plina de surprize.pe care uneori nu le vedem..pur si simplu trec pe langa noi si..nici nu le bagam in seama..

ne  miram de ce trece asa repede..eu cel putin ma mir de ce trece asa repede..si parca m-apuca o claustrofobie la gandul ca fiecare zi se ingusteaza..se termina inca inainte de a incepe..si atunci ce urmeaza?sa dorm odata la doua zile ca sa fie ziua mai lunga?..nu merge..am incercat.dar asa cum lucrurile devin din ce in ce mai pretioase pe masura ce se imputineaza..cred ca asa e si cu timpul..devine din ce in ce mai pretios..

dar..viata e dincolo de timp,nu?de ce sa ramanem blocati in timp?viata se poate masura si in mugurii de frunze pe care ii observi in copacelul pe langa care treci in fuga in fiecare zi in drum spre servici sau facultate..

viata se masoara in cate persoane ti-au spus multumesc intr-o zi..cate lacrimi ai varsat pentru..sau cate lacrimi ti s-au adunat pe umar de la un prieten..viata se masoara in stropii de roua care poate nu ti-au udat talpile pentru ca esti in oras..dar macar pantalonii trecand prin iarba unui parc ..

viata se masoara in bataile inimii care sunt atat de puternice incat le poti numara..si in momentele in care devii constient de respiratia care ti-a dat-o Dumnezeu..pentru ca..hmm..viata..o intelegi mai bine cand ai un picior bagat in gips..sincer..si te apuci de numarat persoanele care trec prin fata ferestrei tale..si incepi sa masori viata in..numarul de schimbari lasate in urma ta..fie ele rele..sau bune..asta inseamna viata!..nu e perfecta..nici pe departe..si nu va fi niciodata..dar..nici nu a promis nimeni vreodata ca va fi..

ce inseamna viata..si cum o masuram?o masuram in ani..prosti mai suntem!cine poate sa-mi arate un an?..cum arata un an?..
o masuram in zile?..de ce nu o masuram in numarul de stele pe care le numaram in fiecare seara?poate asa ne-am da seama de ce uneori viata pare asa de scurta!pentru ca nu ai vazut nimic!..0! un mare 0!

si nu zic ca viata ar trebui masurata doar in lucrurile vizibile..o putem masura in clipele de liniste..sau in vajaitul vantului..o putem masura in stropii de ploaie ce ni se scurg pe fata si ne gadila prea tare..si in numarul persoanelor pe care le iertam desi nu si-au cerut iertare niciodata..si ne gresesc mereu si mereu la fel..viata o putem masura in cate greseli am facut..si pentru cate dintre ele ne-am iertat astfel incat sa putem rade si sa spunem "ce idiot am fost..nu stiu la ce ma gandeam!"

si da..viata o putem masura si in lucrurile care le-am facut fara sa gandim..si totusi au iesit de parca le-am fi planuit cu punct si virgula..
nu!..nu poti masura viata in secunde..pana nu ai avut parte de o fractiune de secunda in care sa vezi o masina venind spre tine cu viteza..nu o poti masura in centimeri pana nu ai urcat niste stanci abrupte de multe ori negasind unde sa mai pui piciorul..
si totusi..cum masuram viata..iesind din cusca timpului..pentru ca viata nu se masoara in timp..

                                                                           bucuresti, nicio stea pe cer..poate maine..

Consensuri..

Consensuri..

in plina seara’nvloburata scriu
un tot ce-as vrea sa stiu..sa fiu
si daca cel mai mic consens ar fi
nimic nu m-ar putea strivi

dar din consensuri ma hranesc
si totusi simt ca’nnebunesc
caci nu mai am din ce hrani
o minte’nnebunita de prostii

viata mea e tot ce am
si tot ce pot sa dau cuiva
ma rup in doua..nu as vrea
sa joc barbut pe viata mea..

si fiecare strop de viata
si de vlaga si de sine
se scurge incet incet din mine
ma duc la vale..dupa cine??

Privirea mi-o golesc pe toata
Nu mai vreau sa vad nimic
Vreau sa termin si cu lumea..
Si cu vorbele la plic!

Si cu tot ce ma’nrobeste
Si ma leaga in gandire
Nu mai vreau sa fiu cum altii
Ma’ngradesc intr-o nestire

Ma prefac si ma rascol
Ma transform intr-un simbol
Ma inchid in nemurire
Intr-o falsa fericire

M’avant ‘nainte cu putere
Las in urma vorbe’n vant..
Tot ce lumea imi va cere
Ma mult vreodata, decat sunt

                                                      Bacau, aug2009

Wherever

wherever i go..
away from Your face..
You show me Your way..
so i can come back..
when i get desperate enough
to realise how far away i got..
so far from You that
i couldn't even see anymore..
cause of  the tickness of the dark..

9 nov 2011,bucharest