Pe prispa..

Pe prispa..

Stand pe prispa de la tara..
Pe prispa veche de afara,
a bunicilor odinioara..
Privesc la norii mult prea grei
Cum apasa cu putere
zarea..

Si nu stiu: ce apasa mai tare?
Linistea de dupa furtuna?
Sau cea a golului lasat
In urma..

Copil eram nu demult;
Si'n fiecare vara
Cu drag veneam
De ma jucam
In casa de la tara..

Copil eram si multi nu stiu
Ce'i o copilarie,
In ograda la bunici, 
Cu vaci si oi si vie.

Cu barabule, papusoi..
Si fanul in capite..
Cu calul si cu faiton
Ce arunca din copite.

Si'n casa o gaseam gatind
Adesea pe bunica..
Colaci, scarjele, cozonaci
Si toci cu smantanica.

Bunicu il stiam, muncea
In fiecare zi.
Din zori,
cand harnic se trezea
Si pan' la asfintit.

Cu unchi, matusi si sora'mea,
Casa era plina..
Jucam si carti
Si'ascunselea
In orice zi-lumina..

Dar si la lucru, cand era
Noi nu ne suparam.
Caci si muncind la fan din greu
Stiam a ne distra.

Si astfel anii au trecut..
Si casa tot mai e..
Cu prispa si cuptor de lut
Dar nu tocmai la fel.

Rand pe rand toti au plecat..
Si au ramas bunicii..
Dar ei s'au stins prea dintr'o dat'
azi nu mai sunt nici ei..

Eram copil si am crescut..
Exact cum imi doream..
Dar golul nu l'am cunoscut..
Asa cum azi il am..

Pe prispa stand 
Ma rog in gand
Si apoi ma uit in zare..
Si de cand scriu numai eu
Stiu..
Un nor mai alb apare..

8 august 2014, vicovu de sus, sv.