marți, 1 noiembrie 2016

Frunze argintii

Frunze albe argintii
De primavara pierduta
Sau toamna tarzie
Cum se mai scrie..

Un pix imi trebe, un stilou..
Doar unul dintr-o mie..
Sa scriu cu el rapid
Un tablou..
De toamna argintie.

Ma separai de tot si toate..
Privesc spre cer, privesc
Departe.
M-am rupt un pic de
realitate.

Si nu imi pare rau deloc!
Caci viata este argintie..
Ai vise puse la cutie,
Dar multi nu stiu cum
s-o desfaca..
si viata lor, ramane
plata.

Nu ai forme, n-ai culori..
Doar rumori..
Viata curge argintie,
Ramai singur intr-o mie
De like-uitori.

E 2 noiembrie..toamna tarzie..
Pluteste-n aer stravezie
O ratacita melodie..
Purtata’n larg de buze
O mie.

Si visele de ieri
Sunt azi
Si visele de azi
Sunt maine.

Ma vad cum maine’l
Traiesc azi..
Si astazi l-am trait demult.
Purtat de vis m-am tot
Plimbat..
Si am ajuns cine azi
Sunt.


2 noiembrie, Bucuresti

miercuri, 31 august 2016

Am ales

Am ales.
Vara asta am dezamagit.
Parinti, familie, prieteni, iubita..
Era de asteptat o conduita
Iar eu pe toti , pe rand, am tot ranit.
E greu sa-ncerci sa-mpaci
Pe toata lumea.
E greu. Si nici n-ar trebui.
Cand toti incep sa-si dea
Cu presupunerea
De cum tu ar trebui sau nu
Sa fii.
Nu-s sfant, n-am fost, si nu voi fi
Curand..
Caci cat traiesc aici am de luptat.
Dar oare voi m-oti fi vazut luptand?
Ori doar cand luptand, am lunecat?
Am gresit. NU o data, si nici de doua ori.
Regret. Dar nu regret ce-am invatat.
Despre prieteni si parteneriat.
O, cat de grav m-am inselat!
Dar prea tarziu am realizat..
Deja.. cocosul a cantat.
O, de-as fi inteles atunci aluziile subtile..
Ce mai zburau incet, din cand in cand..
Caci toata lumea se-ntreba in gand..
Dar nimeni nu ma-ntreba pe mine.
Nu-s sfant, n-am fost, si nu voi fi
Curand.
Caci doar Hristos e Cel de trei ori sfant! Iar cand parea ca nimic nu ar mai fi
Contat,
Privirea Sa cea blanda m-a strafulgerat.
M-am oprit atunci si-am inteles
Si sincer, m-am cutremurat.
Vazand ce urme am lasat
Pe drumul ce de unul singur
Am ales.
Dar daca stie cineva ceva
Despre mine si persoana mea..
Ei bine, niciodata nu mi-a placut
In plina lupta sa ma dau batut!
Atunci cand lupta-i cea mai grea
Si toata lumea-n jurul meu a disparut..
Atunci se-aprinde si speranta mea
Caci singur poate-as fi pierdut,
Dar pentru mine..
Pentru mine poarta Dumnezeu lupta!
31 aug - 1 sept 2016
Bucuresti

vineri, 19 decembrie 2014

When the dark is the thickest

When the dark is the thickest

Do you ever ask yourself,
why parents always teach kids
to watch their step?

Always, be careful,
always watch out,
always mind your step..
keep your head down..
watch your step!

take care of yourself, 
take care of you! 
who cares about the others?

it's YOU that is important..
take care of your wellbeing,
take care of your image, 
take care of your self esteem.

don't mind your surroundings,
don't mind the others,
they don't exist
don't talk to strangers!

they can hurt you!
it's so dangerous,
don't hang out,
come straight home..

you're not safe! 
keep your head down
trust no one!
just keep walking!

don't look up!...
never look up!..
you might hit your head..
or trip and fall and break it.

these are the thoughts
we feed to the minds of the kids..
and then we ask ourselves..
"how did he grow up
to be like this??"

all the time, selfcentered..
all the time looking down
all the time it's all about
him or herself..

all the time..
afraid to look up!

scared..that if he would
let go..
and give up control..
everything would fall apart

never realising..that..
in the darkest night..
he could see
 the brightest of the stars!
if he would only lift his head and
look up!

if you're tired of watching the ground
all the time..
raise up your eyes..
and watch the sky!

if you're tired of you 
and your problems..
take a leap of faith..
and look up..

cause when the dark is 
the thickest..
you can clearly see.. 
God.

20 decembrie 2014, Constanta

sâmbătă, 9 august 2014

Pe prispa..

Pe prispa..

Stand pe prispa de la tara..
Pe prispa veche de afara,
a bunicilor odinioara..
Privesc la norii mult prea grei
Cum apasa cu putere
zarea..

Si nu stiu: ce apasa mai tare?
Linistea de dupa furtuna?
Sau cea a golului lasat
In urma..

Copil eram nu demult;
Si'n fiecare vara
Cu drag veneam
De ma jucam
In casa de la tara..

Copil eram si multi nu stiu
Ce'i o copilarie,
In ograda la bunici, 
Cu vaci si oi si vie.

Cu barabule, papusoi..
Si fanul in capite..
Cu calul si cu faiton
Ce arunca din copite.

Si'n casa o gaseam gatind
Adesea pe bunica..
Colaci, scarjele, cozonaci
Si toci cu smantanica.

Bunicu il stiam, muncea
In fiecare zi.
Din zori,
cand harnic se trezea
Si pan' la asfintit.

Cu unchi, matusi si sora'mea,
Casa era plina..
Jucam si carti
Si'ascunselea
In orice zi-lumina..

Dar si la lucru, cand era
Noi nu ne suparam.
Caci si muncind la fan din greu
Stiam a ne distra.

Si astfel anii au trecut..
Si casa tot mai e..
Cu prispa si cuptor de lut
Dar nu tocmai la fel.

Rand pe rand toti au plecat..
Si au ramas bunicii..
Dar ei s'au stins prea dintr'o dat'
azi nu mai sunt nici ei..

Eram copil si am crescut..
Exact cum imi doream..
Dar golul nu l'am cunoscut..
Asa cum azi il am..

Pe prispa stand 
Ma rog in gand
Si apoi ma uit in zare..
Si de cand scriu numai eu
Stiu..
Un nor mai alb apare..

8 august 2014, vicovu de sus, sv.

vineri, 21 februarie 2014

Intr'un vis de primavara

Intr’un vis de primavara
Cu fiece miscare de arcus
Inima-i brazda in santuri adanci
Si unduirea lui te facea sa plangi..
Lacrimi stoarse ca din stanci

Ci rascolea pana acolo
Ca parea cutit a fi
Adanc infipt in amintiri
De mult uitatele trairi..

Nu stia de ce..

Caci amintirea n-o putea atinge
Dar nici focul ei a-l stinge..
Strivita, inima’i parea
In doua a se frange

Si totusi continua a asculta
Caci notele ascutite de vioara
Il patrundeau in apus de seara
Si il tintuiau pe loc, aievea

Intr’un vis de primavara

21 februarie 2014, Bucuresti

joi, 30 ianuarie 2014

Ciuda pe timp

Ciuda pe timp.

Mi-e ciuda..mi-e ciuda pe timp!
Mi-e ciuda ca mereu ma lasa!
Si eu, ce-i drept..
 Il ignor uneori
Dar el..zi de zi imi da plasa!

Zi de zi tot raman fara el..
Sa revina..nici gand! Niciodata!
De vrei sa cunosti un infinit..
Invarte’te pe’a timpului roata.

Still..life is full of surprises..
Si chiar daca timpul nu se intoarce
Inapoi..
Din cand in cand..
Mai..arunca din traista sa..
pentru noi..
o amintire..sau o persoana..
De mult uitata..


Ma lasa sa mai stau un pic!..
Nu ma grabi! Nu inca!
E doar o amintire de-o secunda..
N’am apucat sa zic nimic..


3 martie 2013, bucuresti

miercuri, 25 decembrie 2013

Scrisoare lui mos Craciun

Scrisoare lui mos Craciun

Si Craciunul..aproape a trecut din nou..
Sub brad..am gasit un alt cadou
Intr-o plasuta..sau frumos ambalat
Nu in cutie..ca in filme, cum am visat.

Cine este mos Craciun?
Si ce inseamna pentru mine?
Ma cunoaste atat de bine?
Chiar stie de’s rau sau bun?

Spion secret..cu niciun interes..
Cel mai darnic om din univers!
Cu resurse fara de sfarsit,
Ce lucreaza la negru..fara de
Impozit.

Cine esti? De unde vii?
Cati reni putere are
Sania ce-o detii?
De ce minti copilasii
Fara a clipi?

Probabil ca un an intreg,
Lucrand de zor, mereu
Ai reusit s’atingi un target
Pentru orice cos sau semineu

Dar hai sa fim seriosi, Craciun!
O noapte este prea hilar!
De’ar fi chiar toat’armata FedEx
Atuul tau din buzunar!

O,nu , Craciun, nu te cunosc!
Un mos cu barba, lunescos,
Ce te strecori pe orice cos;
Sau treci prin geam
Cand stau la bloc.

Iar tu pe mine nici atat!
Caci bun ori rau n’am fost,
Nu sunt..
Eu am speranta pe pamant
Dar nu in tine, nu, nici gand!

Si nici in clipe magice nu cred
Sau alte astfel de prostii..
Craciunul..nu esti tu, my friend..
Craciunul..nu’i de amagit copii.

Christos a inceput Craciunul.
Motivul pentru tot e El.
Un cadou a fost..doar Unul!
Trimis de Dumnezeu, din cer.

Cum s’a nascut in frig si ger..
Putini ii mai cunosc povestea..
Un grajd umil, si efemer..
Iar primul lui patut..fu ieslea.

Cadoul a ramas..mai este
Si l-am primit candva si eu..
Cadoul..nu-i rupt dintr-o poveste
Ci e iertarea lui Insusi
Dumnezeu!

25 decembrie 2013, Constanta