marți, 18 septembrie 2012

Oamenii nu sunt facuti pentru betoane.

oamenii nu sunt facuti pentru betoane!

Desi sunt student arhitect, si s-ar spune ca asta e ceea ce eu fac pentru a-mi castiga painea..totusi..nu cred ca noi suntem facuti sa locuim printre betoane..ne-am instrainat prea mult de cine suntem...de ceea ce suntem noi...fiinte calde, si nu reci ce tanjim sa luam o gura de aer curat intr-o lume indepartata de beton! de ce sta lumea in oras cand defapt, toti isi fac concediile in natura?
cati dintre voi v-ati propus vreodata sa va petreceti concediul intr-un oras?cu exceptia cazului in care mergeti sa vedeti arhitectura/monumente din zona? ok, poate ca mergeti pentru o zi sau doua, dar cand vorbim de un intreg concediu..omul tanjeste dupa natura..in orice forma vine ea..mare/munte..dealuri cu fanete sau rauri si lacuri.. de ce atunci..omul alege sa traiasca 351 de zile intre betoane..si doar 14 in aceste locuri minunate de care noi apartinem cu adevarat?
Ne pacalim singuri! pentru ca am uitat cine suntem.Oamenii au ajuns sa creada cu adevarat ca sunt facuti pentru betoane...inaltate  cu sute de metrii deasupra pamantului ne asemanam cu niste termite..ce ne-am creeat propriul nostru stup sau cuib..si avem senzatia ca  astia suntem noi..asemeni lor, muncim ca robii opt, zece, paisprezece ore..si pentru ce? Ca sa facem si mai multe betoane! sa ne ingropam si  mai adanc in ceea ce noua ni se pare ca este comod..confortabil..betoane de un etaj..doua..doua si mansarda..fiecare dupa cat de mult se vinde singur stupului pentru..Chiar asa, pentru?..Avem noi oare..o natura chiar asa de asemanatoare cu a lor? sau doar copiem un sistem pentru ca ne plac rezultatele ce ne fac sa ne simtim atat de confortabil ca sa..ce?sa fim niste sclavi mai buni, mai eficienti, mai apreciati!
Si de atata timp locuim intre aceste betoane ca deja ni se pare atata de normal!...ce?lemn?...piatra??da ce, suntem pe vremea lui pazvanti?? Betoane!fier sticla si iarasi betoane! am plecat de la ideea de a face drumuri..pentru a cunoaste directia in care ne indreptam.. 
si pentru a nu ne impotmoli in noroi atunci cand ploua..sau pentru a nu ne rupe rotile sau picioarele cailor in gropi..Oare..mai stim noi cu adevarat incotro ne intreptam? pentru ca o tinem atat de mortis drept inainte de parca am uitat ce inseamna sa mai iei o curba..tehnologia  avanseaza cu viteze supersonice..suntem mai rapizi decat sunetul..si n-avem timp.de ce?pentru ca betoane ne ocupa viata..si ne-am impotmolit in betoane pentru ca literalmente am acoperit pamantul cu ele!in loc sa turnam alocuri betoane pe unde ar fi neaparat necesar..am ajuns sa mai spargem ici colo betoanele pentru cand pamantul e neaparat necesar!
Suntem noi..cu adevarat facuti pentru betoane? imitam piatra..ne place ca astfel o putem modela dupa bunul plac..dar oare este..cu adevarat acelasi lucru?betoanele nu se vor compara niciodata cu o piatra de rau...sau un bloc de marmura<nu doar o placa de marmura 
cum a ajuns sa fie cel mai des folosita pentru a mai masca betoanele>, sau o piatra de granit..da..intr-adevar acestea necestita mult mai multa munca..cand noi ne-am obisnuit atat de mult cu a face lucrurile cat mai usor, mai rapid.. si mai cat mai "eficient"..
Noi suntem facuti pentru natura.."betoanele" ar trebui sa fie doar pentru adapost de vant, ploaie, inghet si furtuna..si pentru protectie impotriva animalelor salbatice..dar oricum ele au fugit de mult de betoane..am uitat sa dormim sub cerul liber..privind astrele..am ajuns sa lucram intre betoane..sa ne petrecem timpul intre betoane..sa dormim si sa mancam intre betoane..de ce iubim oare asa de mult picnicul?sa facem un foc din lemne, si nu din gaze..pentru ca nu suntem facuti sa mancam intre betoane.
Si da..stiu ca eu sunt primul care voi "cauza" si mai multe betoane..dar voi cauta cu tot dinadinsul sa ocolesc betoanele..pe cat posibil voi incerca si eu..si sugerez oricui..stati departe de betoane cat mai mult timp posibil! 

          18sept2012, constanta.. despre betoane..

sâmbătă, 17 decembrie 2011

Penitza..


Era seara de toamna..
Si stele sclipeau neinteles..
Vorbe pline de sens
Umpleau zarea de taina.

Era o seara si..nu stiu..
Cand va mai fi..
Nu stiu
De voi putea privi
Inca odata’n vesnicii

Era odata..intr-o seara.
Era cuvant odinioara!
Cu slove mari, gravate’adanc..
Ma uit acum si.. nu mai sunt.

Si se facea ca..intr-o seara,
Penita se’nmuia’n cerneala,
Si se'nvartea dansand pe’o coala..
Alunecand.. valsand usoara..

Era odata intr-o seara.
Un cor de greieri rasuna.
Si doar luna lumina..
Pe cand penita’mi adormea
In poala..

                17 decembrie, 2011 bucuresti

luni, 28 noiembrie 2011

privesc..

Si stau,privesc
Si contemplez iubirea..
Dar iubirea nu ma vrea
Ma'nvart in cerc aiurea..

Si ma framanta gandul nemuririi!
Dar nemurirea'i seaca fara cineva
Ma iau de par si tip turbat!
In mintea mea..

M'apasa strasnic o idee
E acolo,pusa undeva..
Desi nu vad ce am facut
Dar cheia,cert e,s-a pierdut

Ma fac ca scriu..
Sau scriu ce fac..
Si litera se contureaza..
In timp ce mintea-mi explodeaza
In mii de cioburi sfaramate

Cuprind un tot,
Sau poate'ncerc..
Sa ma'nteleg pe mine..
Ma lupt cu greu si merg in cerc
Si nu'l gasesc pe sine..

Si dus de val,m-am saturat!
Sa ratacesc aiurea..
Inot nebun si apucat..
Sa imi gasesc pasiunea..

                                                candva..intr-un loc..mai incolo..

vineri, 25 noiembrie 2011

Si totusi..in ce se masoara viata?..

Si totusi..in ce se masoara viata?..

si viata.. e ceva mai mult decat ceea ce cautam noi..ceva mai mult decat lucrurile la care ne-am astepta..
viata..e plina de surprize.pe care uneori nu le vedem..pur si simplu trec pe langa noi si..nici nu le bagam in seama..

ne  miram de ce trece asa repede..eu cel putin ma mir de ce trece asa repede..si parca m-apuca o claustrofobie la gandul ca fiecare zi se ingusteaza..se termina inca inainte de a incepe..si atunci ce urmeaza?sa dorm odata la doua zile ca sa fie ziua mai lunga?..nu merge..am incercat.dar asa cum lucrurile devin din ce in ce mai pretioase pe masura ce se imputineaza..cred ca asa e si cu timpul..devine din ce in ce mai pretios..

dar..viata e dincolo de timp,nu?de ce sa ramanem blocati in timp?viata se poate masura si in mugurii de frunze pe care ii observi in copacelul pe langa care treci in fuga in fiecare zi in drum spre servici sau facultate..

viata se masoara in cate persoane ti-au spus multumesc intr-o zi..cate lacrimi ai varsat pentru..sau cate lacrimi ti s-au adunat pe umar de la un prieten..viata se masoara in stropii de roua care poate nu ti-au udat talpile pentru ca esti in oras..dar macar pantalonii trecand prin iarba unui parc ..

viata se masoara in bataile inimii care sunt atat de puternice incat le poti numara..si in momentele in care devii constient de respiratia care ti-a dat-o Dumnezeu..pentru ca..hmm..viata..o intelegi mai bine cand ai un picior bagat in gips..sincer..si te apuci de numarat persoanele care trec prin fata ferestrei tale..si incepi sa masori viata in..numarul de schimbari lasate in urma ta..fie ele rele..sau bune..asta inseamna viata!..nu e perfecta..nici pe departe..si nu va fi niciodata..dar..nici nu a promis nimeni vreodata ca va fi..

ce inseamna viata..si cum o masuram?o masuram in ani..prosti mai suntem!cine poate sa-mi arate un an?..cum arata un an?..
o masuram in zile?..de ce nu o masuram in numarul de stele pe care le numaram in fiecare seara?poate asa ne-am da seama de ce uneori viata pare asa de scurta!pentru ca nu ai vazut nimic!..0! un mare 0!

si nu zic ca viata ar trebui masurata doar in lucrurile vizibile..o putem masura in clipele de liniste..sau in vajaitul vantului..o putem masura in stropii de ploaie ce ni se scurg pe fata si ne gadila prea tare..si in numarul persoanelor pe care le iertam desi nu si-au cerut iertare niciodata..si ne gresesc mereu si mereu la fel..viata o putem masura in cate greseli am facut..si pentru cate dintre ele ne-am iertat astfel incat sa putem rade si sa spunem "ce idiot am fost..nu stiu la ce ma gandeam!"

si da..viata o putem masura si in lucrurile care le-am facut fara sa gandim..si totusi au iesit de parca le-am fi planuit cu punct si virgula..
nu!..nu poti masura viata in secunde..pana nu ai avut parte de o fractiune de secunda in care sa vezi o masina venind spre tine cu viteza..nu o poti masura in centimeri pana nu ai urcat niste stanci abrupte de multe ori negasind unde sa mai pui piciorul..
si totusi..cum masuram viata..iesind din cusca timpului..pentru ca viata nu se masoara in timp..

                                                                           bucuresti, nicio stea pe cer..poate maine..

Consensuri..

Consensuri..

in plina seara’nvloburata scriu
un tot ce-as vrea sa stiu..sa fiu
si daca cel mai mic consens ar fi
nimic nu m-ar putea strivi

dar din consensuri ma hranesc
si totusi simt ca’nnebunesc
caci nu mai am din ce hrani
o minte’nnebunita de prostii

viata mea e tot ce am
si tot ce pot sa dau cuiva
ma rup in doua..nu as vrea
sa joc barbut pe viata mea..

si fiecare strop de viata
si de vlaga si de sine
se scurge incet incet din mine
ma duc la vale..dupa cine??

Privirea mi-o golesc pe toata
Nu mai vreau sa vad nimic
Vreau sa termin si cu lumea..
Si cu vorbele la plic!

Si cu tot ce ma’nrobeste
Si ma leaga in gandire
Nu mai vreau sa fiu cum altii
Ma’ngradesc intr-o nestire

Ma prefac si ma rascol
Ma transform intr-un simbol
Ma inchid in nemurire
Intr-o falsa fericire

M’avant ‘nainte cu putere
Las in urma vorbe’n vant..
Tot ce lumea imi va cere
Ma mult vreodata, decat sunt

                                                      Bacau, aug2009

Wherever

wherever i go..
away from Your face..
You show me Your way..
so i can come back..
when i get desperate enough
to realise how far away i got..
so far from You that
i couldn't even see anymore..
cause of  the tickness of the dark..

9 nov 2011,bucharest